împinsătură

română

Din împins (participiu lui a împinge) + sufixul -ătură.

Declinarea substantivului împinsătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împinsătură	împinsături
Articulat	împinsătura	împinsăturile
Genitiv-Dativ	împinsăturii	împinsăturilor
Vocativ	împinsătură	împinsăturilor