împroprietări

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + proprietar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
împroprietări
Infinitiv a împroprietări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
împroprietăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să împroprietărească
Participiu împroprietărit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (despre stat) a atribui cuiva drepturi de proprietate asupra unui teren, asupra unei locuințe.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe