împupi

română

Etimologie

Din în- + pupi. Confer sârbă, croată pupiti „a îmboboci”.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pu'pi/

Verb

Conjugarea verbului împupi
Infinitiv	a împupi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	împupesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să împupească
Participiu	împupit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (reg.) a îmboboci; a înmuguri.

Cuvinte derivate

• împupit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online