Sari la conținut

îmboboci

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din în- + boboc.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.bo.bo'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
îmboboci
Infinitiv a îmboboci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să îmbobocească
Participiu îmbobocit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre plante) a face boboci; (despre muguri) a începe să se desfacă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe