înaripa

română

Etimologie

Din în- + aripi.

Pronunție

• AFI: /ɨ.na.ri'pa/

Verb

Conjugarea verbului (se) înaripa
Infinitiv	a (se) înaripa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înaripez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înaripeze
Participiu	înaripat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a prinde aripi; a-și lua avânt; a întraripa.
2. (v.tranz.) (poetic) a da avânt, a însufleți.

Cuvinte derivate

• înaripat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online