lua

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
lua

română

Etimologie

Din latină levare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) lua
Infinitiv a (se) lua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) iau
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ia
Participiu luat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte.
  2. (v.tranz.) a apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); (p.ext.) a înhăța, a înșfăca.
  3. (v.tranz.) a mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; (spec.) a înghiți o doctorie.
  4. (v.tranz.) a îmbrăca, a pune pe sine o haină etc.
  5. (v.tranz.) a scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde.
  6. (v.refl.) (rar) a înceta să mai existe; a dispărea.
  7. (v.tranz.) a scoate ceva în cantitate limitată.
  8. (v.tranz.) a deposeda pe cineva de un lucru (fără intenție de a și-l însuși).
  9. (v.tranz.) (pop.) a faceparalizeze, a paraliza o parte a corpului.
  10. (v.tranz.) a-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; (p.ext.) a primi, a căpăta.
  11. (v.tranz.) a (-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva.
  12. (v.tranz.) a cumpăra.
  13. (v.tranz.) a încasa o sumă de bani.
  14. (v.tranz.) a-și însuși un lucru străin.
  15. (v.tranz.) a cuceri; a ocupa.
  16. (v.tranz.) a ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă.
  17. (v.tranz.) a angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată.
  18. (v.tranz.) a invita pe cineva la joc, la dans.
  19. (v.tranz.) a primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva.
  20. (v.refl. recipr.) a se căsători.
  21. (v.tranz.) a se angaja, a se însărcina (cu ceva).
  22. (v.tranz.) a contracta o boală molipsitoare.
  23. (v.tranz.) (despre vase) a avea o anumită capacitate, a cuprinde.
  24. (v.tranz.) a duce cu sine.
  25. (v.tranz.) a duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor.
  26. (v.refl.) (despre vopsele) a se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva).
  27. (v.tranz.) (despre vehicule) a transporta pe cineva.
  28. (v.tranz.) a începe, a porni să...
  29. (v.tranz.) (despre manifestări fizice sau psihice) a cuprinde (pe cineva).
  30. (v.tranz.) (construit cu pronumele „o”, cu valoare neutră) a pleca, a porni.
  31. (v.tranz.) a se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre...
    A luat-o la deal.
  32. (v.tranz.) (despre căi de comunicație și ape curgătoare) a-și schimba direcția.
    Drumul o ia la dreapta.
  33. (v.tranz.) a merge, a parcurge.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții
  • A (-și) lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva
  • A lua pușca la ochi (sau la cătare) = a pune arma în poziție de tragere, a se pregăti să tragă cu arma; a ochi
  • A-și lua pălăria (din sau de pe cap) = a saluta
  • A lua pasărea din zbor, = se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor
  • A-și lua nădejdea (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera
  • A-și lua seama sau (intranz.) a-și lua de seamă = a se răzgândi
  • A nu-și lua ochii de la (sau de pe)... = a privi insistent
  • A-și lua o grijă de pe cap = a scăpa de o grijă, a se elibera
  • A-i lua cuiva (o suferință) cu mâna = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat
  • (refl.) A i se lua (cuiva) o piatră de pe inimă, = se spune când cineva a scăpat de o grijă chinuitoare
  • (fam.) A lua purceaua de coadă = a se îmbăta
  • (refl.recipr.) Poți să te iei de mână cu el = ai aceleași apucături ca el
  • A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se încleșta la bătaie cu cineva; a se certa în mod violent cu cineva
  • A se lua (cu cineva) la trântă = a se lupta (cu cineva) corp la corp
  • A (o) lua la măsea = a bea peste măsură
  • A lua hainele la purtare = a îmbrăca în toate zilele hainele de sărbătoare
  • (fam.) A-și lua nasul la purtare = a se obrăznici
  • A lua (cuiva) sânge = a face să curgă printr-o incizie o cantitate de sânge (pentru a obține o descongestionare, pentru analize etc.)
  • A-i lua (cuiva) comanda = a înlătura (pe cineva) de la un post de răspundere, în special de la comanda unei unități militare
  • A-i lua (cuiva) ochii (sau văzul, vederile) = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva
  • A-i lua (cuiva) viața (sau sufletul, zilele) = a omorî
  • A-și lua viața (sau zilele) = a se sinucide
  • Ia-l dacă ai de unde (sau de unde nu-i) = se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai găsește acolo unde era mai înainte
  • (fam.) A nu ști de unde să iei pe cineva = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva
  • A lua (pe cineva) părtaș = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere
  • A lua (pe cineva) pe procopseală = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui
  • A lua comanda = a fi numit la conducerea unei unități sau acțiuni (militare)
  • A lua (un lucru) în primire = a primi un lucru, asumându-și răspunderea pentru buna lui păstrare
  • A-și lua răspunderea = a se declara și a se socoti răspunzător de ceva
  • (refl.recipr.) A se lua la sfadă (sau la ceartă etc.) = a se certa
  • A lua măsura (sau măsuri) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect
  • A lua (ceva) cu chirie = a închiria
  • A lua (ceva) în arendă = a arenda
  • A lua parte = a participa
  • A lua pildă = a imita exemplul altuia
  • A lua obiceiul (sau năravul etc.) = a se obișnui să..
  • A lua (pasaje sau idei) dintr-un autor = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos)
  • A lua ființă = a se înființa
  • A lua sfârșit = a se termina
  • A lua înfățișarea (sau aspectul etc.) = a părea, a da impresia de..
  • A lua un nou aspect, o nouă formă etc. = a se schimba, a se transforma
  • A-și lua numele de la... = a purta un nume care se leagă de..., care amintește de..
  • A lua o notă bună (sau rea) = a obține o notă bună (sau rea)
  • A lua apă = (despre ambarcații) a avea o spărtură prin care intră apa, a se umple de apă
  • A lua foc = a se aprinde
  • (înv.) A lua veste (sau scrisoare, răspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare, răspuns etc.)
  • A-și lua ziua bună = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun
  • A-și lua traista și ciubucul, = se zice despre un om foarte sărac care pleacă fără să aibă ce să ducă cu el
  • A-și lua tălpășița (sau catrafusele) = a pleca repede dintr-un loc; a o șterge
  • A lua (pe cineva) la (sau în) armată = a înrola un recrut
  • A lua (pe cineva) pe sus = a lua (pe cineva) cu forța
  • A lua (pe cineva) pe nepusă masă = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța
  • A-l lua moartea sau Dumnezeu (ori, depr. dracul, naiba) = a muri
  • L-a luat dracul (sau mama dracului, naiba) = se spune când cineva este într-o situație critică sau la capătul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (În imprecații) Lua-l-ar naiba!
  • A lua (pe cineva) cu binele (sau cu frumosul, cu binișorul, cu încetișorul etc.) = a proceda cu tact, cu blândețe, a trata (pe cineva) cu menajamente
  • A lua (pe cineva) cu răul = a se purta rău (cu cineva)
  • A lua (pe cineva) cu măguleli sau (refl.) a se lua pe lângă cineva cu binele = a măguli pe cineva (pentru a-i câștiga bunăvoința)
  • A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva)
  • A lua (pe cineva sau ceva) în batjocură (sau în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior etc.) = a-și bate joc de cineva
  • A lua (pe cineva) cu amenințări = a amenința (pe cineva)
  • A lua (pe cineva) la rost (sau la trei parale, la refec, la trei păzește, la socoteală etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteală
  • A lua (pe cineva) pe departe = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut
  • Nu mă lua așa! = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit
  • A o lua de bună = a considera că este așa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare
  • A lua (ceva) de nimic = a nu lua în serios
  • A lua (ceva) în nume de bine (sau de rău) = a judeca un lucru drept bun (sau rău)
  • A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda
  • A lua lucrurile (așa) cum sunt = a se împăca cu situația
  • A-l lua ceva înainte = a-l cuprinde, a-l copleși
  • A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva)
  • (refl.) A se lua de gânduri = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști
  • A o lua din loc (sau la picior) = a pleca repede
  • A o lua la fugă = a porni în fugă, în goană
  • A o lua la galop (sau la trap, la pas) = a porni la galop (sau la trap, la pas)
  • (reg.) A o lua în porneală = a porni la păscut
  • A o lua înainte = a merge înaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce)
  • A i-o lua (cuiva) înainte (sau pe dinainte) = a întrece (pe cineva)
  • A-și lua zborul = a porni în zbor; fig. a pleca repede; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte
  • (refl.) A se lua după cineva (sau ceva) = a) a porni în urma cuiva (sau a ceva); b) a se alătura cuiva; c) a urmări, a alunga, a fugări; d) a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; fig. a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva
  • (refl.recipr.) A se lua cu cineva = a) a pleca la drum cu cineva; b) a se întovărăși, a se asocia cu cineva
  • (refl.) A se lua cu cineva (sau cu ceva) = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra
  • A se lua cu vorba = a se antrena într-o conversație, uitând de treburi
  • A (-și) lua câmpii = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare


Traduceri

Anagrame

Referințe