întraripa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din întru + aripă.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tra.ri'pa/


Verb


Conjugarea verbului
întraripa
Infinitiv a întraripa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întraripez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întraripeze
Participiu întraripat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (înv. și pop.) a înaripa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe