încăputa

română

Etimologie

Din în- + căpută.

Pronunție

• AFI: /ɨn.kə.pu'ta/

Verb

Conjugarea verbului încăputa
Infinitiv	a încăputa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	încăputez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să încăputeze
Participiu	încăputat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a pune căpute la încălțăminte; a căputa.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online