încercat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a încerca.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧer'kat/


Substantiv


Declinarea substantivului
încercat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încercat încercate
Articulat încercatul încercatele
Genitiv-Dativ încercatului încercatelor
Vocativ încercatule încercatelor
  1. faptul de a încerca; încercare.


Traduceri

Etimologie

Din a încerca.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
încercat
Singular Plural
Masculin încercat încercați
Feminin încercată încercate
Neutru încercat încercate
  1. priceput, experimentat; care a trecut prin greutăți, prin necazuri; pățit.


Traduceri

Referințe