încolătăci

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Contaminare între a (se) încolăci și a (se) împletici.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ko.lə.tə'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) încolătăci
Infinitiv a (se) încolătăci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) încolătăcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) încolătăcească
Participiu încolătăcit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) (înv. și reg.) a (se) încolăci.


Traduceri

Anagrame

Referințe