îndobitocit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) îndobitoci.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.do.bi.to'ʧit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îndobitocit
Singular Plural
Masculin îndobitocit îndobitociți
Feminin îndobitocită îndobitocite
Neutru îndobitocit îndobitocite
  1. care și-a pierdut facultățile intelectuale și morale; prostit.


Traduceri

Referințe