intelectual

română

Etimologie

Din franceză intellectuel < latină intellectualis.

Pronunție

• AFI: /in.te.lek.tu'al/

Adjectiv

Declinarea adjectivului intelectual
	Singular	Plural
Masculin	intelectual	intelectuali
Feminin	intelectuală	intelectuale
Neutru	intelectual	intelectuale

1. care aparține intelectului, care se referă la activitatea minții, la intelect.

Sinonime

• cerebral, mintal, rațional, spiritual

Cuvinte derivate

• intelectualicește

Traduceri

Traduceri

franceză: intellectuel (français) greacă: πνευματικός (Ελληνικά)

latină: intellectualis (Latina)

Substantiv

Declinarea substantivului intelectual
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	intelectual	intelectuali
Articulat	intelectualul	intelectualii
Genitiv-Dativ	intelectualului	intelectualilor
Vocativ	intelectualule	intelectualilor

1. persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei, al științei, tehnicii etc.; persoană care aparține intelectualității.

Cuvinte derivate

• intelectuală

Traduceri

Traduceri

franceză: intellectuel (français)

greacă: διανοούμενος (Ελληνικά)

Referințe

• DEX '98 via DEX online