îndurător

română

Etimologie

Din a îndura + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /ɨn.du.rə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului îndurător
	Singular	Plural
Masculin	îndurător	îndurători
Feminin	îndurătoare	îndurătoare
Neutru	îndurător	îndurătoare

1. plin de milă; milostiv.
2. care suportă cu răbdare suferințele; răbdător.

Cuvinte derivate

• neîndurător

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online