îndurerare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a îndurera.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.du.re'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
îndurerare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îndurerare îndurerări
Articulat îndurerarea îndurerările
Genitiv-Dativ îndurerării îndurerărilor
Vocativ îndurerare îndurerărilor
  1. mâhnire, întristare.


Traduceri

Referințe