întristare
Etimologie
Din a (se) întrista.
Pronunție
- AFI: /ɨn.trisˈta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului întristare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | întristare | întristări |
| Articulat | întristarea | întristările |
| Genitiv-Dativ | întristării | întristărilor |
| Vocativ | întristare | întristărilor |
- faptul de a (se) întrista; tristețe, mâhnire, amărăciune; îndurerare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online