înfricoșare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a (se) înfricoșa.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.fri.ko'ʃa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înfricoșare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înfricoșare înfricoșări
Articulat înfricoșarea înfricoșările
Genitiv-Dativ înfricoșării înfricoșărilor
Vocativ înfricoșare înfricoșărilor
  1. acțiunea de a (se) înfricoșa; frică; intimidare.


Traduceri

Referințe