înfricoșa

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din în- + fricos.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.fri.ko'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înfricoșa
Infinitiv a (se) înfricoșa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înfricoșez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înfricoșeze
Participiu înfricoșat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de frică; a (se) înspăimânta; a (se) îngrozi, a se înfrica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe