Sari la conținut

înfrunzi

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din în- + frunză.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.frun'zi/


Verb


Conjugarea verbului
înfrunzi
Infinitiv a înfrunzi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înfrunzească
Participiu înfrunzit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a face frunze, a se acoperi cu frunze.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe