înfundătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a înfunda + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.fun.də'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
înfundătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înfundătură înfundături
Articulat înfundătura înfundăturile
Genitiv-Dativ înfundăturii înfundăturilor
Vocativ înfundătură înfundăturilor
  1. drum, stradă fără ieșire; intrare, fundătură.
  2. loc (adâncit) care pare închis din toate părțile.


Traduceri

Referințe