îngânare
română
Etimologie
Din a îngâna.
Pronunție
- AFI: /ɨn.gɨ'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îngânare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îngânare | îngânări |
| Articulat | îngânarea | îngânările |
| Genitiv-Dativ | îngânării | îngânărilor |
| Vocativ | îngânare | îngânărilor |
- acțiunea de a (se) îngâna și rezultatul ei; cântec (nedeslușit), murmurare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online