îngâna
Etimologie
Din latină *ingannare.
Pronunție
- AFI: /ɨn.gɨ'na/
Verb
| Conjugarea verbului îngâna | |
| Infinitiv | a îngâna |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
îngân |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să îngâne |
| Participiu | îngânat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a imita, a repeta (în bătaie de joc) vorbele, glasul cuiva.
- (v.tranz.) a rosti sau a cânta ceva încet, șoptit (și neclar); a murmura, a mormăi.
- (v.tranz. și refl.) a (se) acompania, a (se) însoți.
- (v.refl.) a se amăgi.
- (v.refl.) a se îmbina; a se confunda, a se amesteca.
- (v.refl. tranz.) (rar) a (se) mișca ușor; a (se) legăna.
Cuvinte derivate
Expresii
- A se îngâna ziua cu noaptea = a se ivi zorile; a începe să se întunece
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online