îngândura

română

Etimologie

Din în- + gânduri (pluralul lui gând).

Pronunție

• AFI: /ɨn.gɨn.du'ra/

Verb

Conjugarea verbului (se) îngândura
Infinitiv	a (se) îngândura
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) îngândurez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) îngândureze
Participiu	îngândurat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) a cădea sau a pune pe gânduri.
2. (v.refl. tranz.) a (se) îngrijora.

Cuvinte derivate

• îngândurare
• îngândurat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online