îngândura

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din în- + gânduri (pluralul lui gând).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gɨn.du'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) îngândura
Infinitiv a (se) îngândura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) îngândurez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) îngândureze
Participiu îngândurat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a cădea sau a pune pe gânduri.
  2. (v.refl. tranz.) a (se) îngrijora.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe