îngropăciune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a îngropa + sufixul -ăciune.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
îngropăciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îngropăciune îngropăciuni
Articulat îngropăciunea îngropăciunile
Genitiv-Dativ îngropăciunii îngropăciunilor
Vocativ îngropăciune îngropăciunilor
  1. (pop.) înmormântare; ceremonie de înmormântare.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe