Sari la conținut

ceremonie

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din poloneză ceremonia, franceză cérémonie < latină caerimonia.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.re.moˈni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceremonie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceremonie ceremonii
Articulat ceremonia ceremoniile
Genitiv-Dativ ceremoniei ceremoniilor
Vocativ ceremonie ceremoniilor
  1. ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități; paradă, solemnitate, fast.
  2. totalitatea formelor de politețe folosite în relațiile dintre membrii societății.
  3. formă exterioară a unui cult (religios); slujbă.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe