întregitor

română

Etimologie

Din a (se) întregi + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /ɨn.tre.ʤi'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului întregitor
	Singular	Plural
Masculin	întregitor	întregitori
Feminin	întregitoare	întregitoare
Neutru	întregitor	întregitoare

1. care întregește, care completează.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online