întregi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din întreg.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.treˈʤi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) întregi
Infinitiv a (se) întregi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) întregesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) întregească
Participiu întregit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face întreg, deplin, unitar; a (se) completa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Pronunție

  • AFI: /ɨnˈtreʤʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru întreg.
  2. forma de feminin plural pentru întreg.
  3. forma de neutru plural pentru întreg.


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru întreg.

Anagrame

Referințe