completa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză compléter.

Pronunție

  • AFI: /kom.ple'ta/


Verb


Conjugarea verbului
completa
Infinitiv a completa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
completez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să completeze
Participiu completat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a facefie complet.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe