învolta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din învolt.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.vol'ta/


Verb


Conjugarea verbului
învolta
Infinitiv a învolta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
învoltez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să învolteze
Participiu învoltat
Conjugare I
  1. (v.intranz. și refl.) (despre flori) a se deschide învolt, a înflori bogat.
  2. (v.refl.) (despre părul capului etc.) a se revărsa bogat, îmbelșugat.
  3. (v.refl.) (fig.) (despre manifestările oamenilor) a crește în intensitate.


Traduceri

Referințe