îmbelșugat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a îmbelșuga.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.bel.ʃu'gat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îmbelșugat
Singular Plural
Masculin îmbelșugat îmbelșugați
Feminin îmbelșugată îmbelșugate
Neutru îmbelșugat îmbelșugate
  1. care are din abundență cele trebuincioase.
  2. care există din belșug, din abundență.


Traduceri

Referințe