überlisten

De la Wikționar, dicționarul liber

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din über- + listen.

Pronunție

  • AFI: /yːbɐˈlɪstn̩/


Verb


Conjugarea verbului
überlisten
Infinitiv überlisten
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
überlistest
überlistet
Indicativ imperfect überlistete
Participiu perfect überlistet
Verb auxiliar haben
  1. a păcăli, a înșela; a întrece în deșteptăciune

Sinonime

Cuvinte derivate