păcăli

română

Etimologie necunoscută.

Conjugarea verbului (se) păcăli
Infinitiv	a (se) păcăli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) păcălesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) păcălească
Participiu	păcălit
Conjugare	IV

(v.tranz.) a induce pe cineva în eroare, printr-o viclenie sau printr-o minciună, pentru a trage un folos sau pentru a se amuza; a înșela, a amăgi, a trage pe sfoară.
(v.refl.) a-și greși socotelile; a aprecia greșit, a se înșela.

a se înșela; a se amăgi