șerpuitură

română

Etimologie

Din a șerpui + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /ʃer.pu.i'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului șerpuitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șerpuitură	șerpuituri
Articulat	șerpuitura	șerpuiturile
Genitiv-Dativ	șerpuiturii	șerpuiturilor
Vocativ	șerpuitură	șerpuiturilor

1. fiecare dintre cotiturile unui drum, ale unui curs de apă etc.; sinuozitate, cotitură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online