șerpui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din șarpe + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʃer.pu'i/


Verb


Conjugarea verbului
șerpui
Infinitiv a șerpui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
șerpuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să șerpuiască
Participiu șerpuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a avea sau a forma (în mișcare) o linie unduitoare, ca mersul șarpelui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe