șevalieră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză chevalière.

Pronunție

  • AFI: /ʃe.va.li'e.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șevalieră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șevalieră șevaliere
Articulat șevaliera șevalierele
Genitiv-Dativ șevalierei șevalierelor
Vocativ șevalieră șevalierelor
  1. inel gros pe care sunt gravate embleme, inițiale etc.


Traduceri

Referințe