ștanțatoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ștanțator.

Pronunție

  • AFI: /ʃtan.ʦa'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștanțatoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștanțatoare ștanțatoare
Articulat ștanțatoarea ștanțatoarele
Genitiv-Dativ ștanțatoarei ștanțatoarelor
Vocativ ștanțatoareo ștanțatoarelor
  1. muncitoare care lucrează la ștanțe.


Traduceri

Referințe