ștrengar

română

Etimologie

Din ștreang + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /ʃtren'gar/

Substantiv

Declinarea substantivului ștrengar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștrengar	ștrengari
Articulat	ștrengarul	ștrengarii
Genitiv-Dativ	ștrengarului	ștrengarilor
Vocativ	ștrengarule	ștrengarilor

1. (adesea adjectival) tânăr, copil zburdalnic, care se ține de pozne sau umblă hoinar.
2. bărbat ușuratic, afemeiat.

Cuvinte derivate

• ștrengăresc
• ștrengărește
• ștrengări
• ștrengărie
• ștrengăriță

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• restrâng

Referințe

• DEX '98 via DEX online