șubă
română
Etimologie
Din sârbocroată šuba, maghiară suba.
Pronunție
- AFI: /'ʃu.bə/
Substantiv
| Declinarea substantivului șubă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șubă | șube |
| Articulat | șuba | șubele |
| Genitiv-Dativ | șubei | șubelor |
| Vocativ | șubă | șubelor |
- haină largă și lungă, cu guler mare, căptușită cu blană și purtată mai ales de bărbați.
- (p.gener.) haină groasă căptușită cu blană.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online