șuberec

română

Etimologie

Din turcă șebörek.

Pronunție

• AFI: /'ʃu.be.rek/

Substantiv

Declinarea substantivului șuberec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șuberec	șuberece
Articulat	șuberecul	șuberecele
Genitiv-Dativ	șuberecului	șuberecelor
Vocativ	șuberecule	șuberecelor

1. (reg.) specialitate dobrogeană de plăcintă, asemănătoare cu scovarda, făcută din aluat nedospit umplut cu brânză sau cu carne bine condimentată și prăjită în grăsime.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online