țâțișoară

română

Etimologie

Din țâță + sufixul -ișoară.

Pronunție

• AFI: /ʦɨ.ʦi'ʃo̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului țâțișoară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țâțișoară	țâțișoare
Articulat	țâțișoara	țâțișoarele
Genitiv-Dativ	țâțișoarei	țâțișoarelor
Vocativ	țâțișoară	țâțișoarelor

1. (pop.) diminutiv al lui țâță; țâțucă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online