țârlâitoare

română

Etimologie

Din țârlâitor.

Pronunție

• AFI: /ʦɨr.lɨ.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului țârlâitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țârlâitoare	țârlâitoare
Articulat	țârlâitoarea	țârlâitoarele
Genitiv-Dativ	țârlâitoarei	țârlâitoarelor
Vocativ	țârlâitoareo	țârlâitoarelor

1. instrument muzical stricat, dezacordat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online