țaică

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Probabil contaminare între țață și (da)ică.

Pronunție

  • AFI: /'ʦaj.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țaică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țaică țaici
Articulat țaica țaicile
Genitiv-Dativ țaicăi țaicilor
Vocativ țaică țaicilor
  1. (reg.) țață.


Traduceri

Anagrame

Referințe