țiglar

română

Etimologie

Din țiglă + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /ʦiˈglar/

Substantiv

Declinarea substantivului țiglar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țiglar	țiglari
Articulat	țiglarul	țiglarii
Genitiv-Dativ	țiglarului	țiglarilor
Vocativ	țiglarule	țiglarilor

1. persoană care face țigle sau care acoperă clădirile cu țiglă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• lărgit

Referințe

• DEX '98 via DEX online