țipirig

română

Etimologie

Confer pipirig.

Pronunție

AFI: /ʦi.pi'rig/

Substantiv

(bot.; reg.) pipirig.

Sinonime

Scirpus sylvaticus: (bot.) pipirig
Scirpus holoschoenus: (bot.) (reg.) rogoz

Traduceri

plantă

Vedeți traduceri pentru pipirig.

Etimologie

Din sârbocroată caparika, sau, mai probabil, din țeapă cu sufixul expresiv -ig(ă) pentru mirosul său înțepător; fonetismul ca și semantismul coincid cu țipirig (variantele tiperig, tăperig), variantă a lui pipirig, vedeți aici mai sus.

Substantiv

Declinarea substantivului țipirig
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țipirig	invariabil
Articulat	țipirigul	invariabil
Genitiv-Dativ	țipirigului	invariabil
Vocativ	țipirigule	invariabil

(chim.; pop.) clorură de amoniu (folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice).

Sinonime

(chim.) clorură de amoniu, amoniac, salmiac

Cuvinte compuse

spirt-de-țipirig

Vezi și

Traduceri

clorură de amoniu

Vedeți traduceri pentru clorură de amoniu.

Referințe

DEX '98 via DEX online