țeapă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) čepati.

Pronunție

  • AFI: /'ʦe̯a.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țeapă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țeapă țepi
Articulat țeapa țepile
Genitiv-Dativ țepii țepilor
Vocativ țeapă țepilor
  1. par lung și ascuțit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de supliciu); (p.restr.) vârful unui astfel de par.
  2. prelungire ascuțită și țepoasă la spicele cerealelor; (la pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase în pământ după ce plantele au fost cosite.
  3. ghimpe, așchiuță, spin.
  4. (la pl.) păr aspru, ghimpos care acoperă corpul unor animale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe