țuguitură
română
Etimologie
Din a (se) țuguia + sufixul -itură.
Pronunție
- AFI: /ʦu.gu.i'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului țuguitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | țuguitură | țuguituri |
| Articulat | țuguitura | țuguiturile |
| Genitiv-Dativ | țuguiturii | țuguiturilor |
| Vocativ | țuguitură | țuguiturilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online