μουλάρι

De la Wikționar, dicționarul liber

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă târzie μουλάριον (moulárion) < din μοῦλος (moulos) + -άριον (-árion).

Pronunție

  • AFI: /mu.'la.ɾi/


Substantiv

μουλάρι (moulári)

Declinarea substantivului
μουλάρι
m. Singular Plural
Nominativ μουλάρι μουλάρια
Genitiv μουλαριού μουλαριών
Acuzativ μουλάρι μουλάρια
Vocativ μουλάρι μουλάρια
  1. (zool.) catâr
  2. (fig.) om încăpățânat, catâr
  3. (fig., depr.) prostănac, imbecil, neghiob

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe