De la Wikționar, dicționarul liber
(русский)
Etimologie
Din proto-slavă *rěpa.
Substantiv
репа (répa)
- (bot.) nap
- (fam.) cap, căpățână
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ |
репа |
репы |
| Genitiv |
репы |
реп |
| Dativ |
репе |
репам |
| Acuzativ |
репу |
репы |
| Instrumental |
репой, репою |
репами |
| Prepozițional |
репе |
репах |
