căpățână

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latina populară capitina.

Pronunție

  • AFI: /kə.pə'ʦɨ.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
căpățână
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căpățână căpățâni
Articulat căpățâna căpățânile
Dativ-Genitiv căpățânii căpățânilor
Vocativ căpățână căpățânilor
  1. cap de animal mort sau tăiat pentru consum.
  2. cap de om mort desprins de trup; craniu.
  3. (ir.) cap (mare) de om.
  4. parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor.
    Căpățână de varză.
  5. nume dat unor obiecte de formă conică.
    Căpățână de zahăr.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe