Britain

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza veche Breoton, Bryten ș.a.m.d., care provine din latină Britannia; mai târziu întărit de anglo-normandă Britaine (franceza veche Bretaigne).

Inevitabil din latină Brittannia (variantă a lui Britannia) < Britannī.

Pronunție

  • AFI: /'brɪtən/ (Anglia)
  • AFI: /'brɪtn̩/ (SUA)
  • AFI: /'brɪdn̩/ (SUA)


Nume propriu

Britain, pl. Britains

  1. (geogr.) Britanie, Marea Britanie
  2. (ist., geogr.) Bretania
  3. (ist., geogr.) Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Unit
  4. (ist., geogr., la pl.) Imperiul Britanic

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Etimologie

Din latină Britannus (pluralul Britannī), probabil din limba britonică.

Confer galeza veche Priten.

Nume propriu

Britain, pl. Britains

  1. (astăzi rar, ist.) persoană britonică

Sinonime


Adjectiv

Britain (necomparabil)

  1. (ieșit din uz) britonic

Sinonime

Referințe