Turk

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : turk, Turk., Türk

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din turcă Türk.

Pronunție

  • AFI: /tɜːk/
  • AFI: /tɝk/ (SUA)


Substantiv

Turk, pl. Turks

  1. persoană de origine turcică
  2. (spec.) turc, turcă, turcoaică
  3. (ieșit din uz) musulman, mahomedan, turc
  4. (înv.) barbar, vandal
  5. (în SUA, argou) homosexual activ; sondor
  6. (în SUA) membru dintr-un trib metis din Carolina de Sud

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Anagrame

Referințe





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din turcă Türk.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
Turk
m. Singular Plural
Substantiv Turk Turken
Diminutiv Turkje Turkjes
  1. (bărbat) turc

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe